pixabay.com
Pandemia de coronavirus are efecte nu doar asupra populației, ci și asupra cadrelor madicale, care sunt supuse zilnic unui stres continuu. Poate să apară și în rândul personalului medical o epuizare ce tinde să devină un adevărat sindrom.
În acest sens, Consliul Județean Sibiu a desfășurat o cercetare privind sindromul de epuizare din unități medicale. Studiul s-a realizat în Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, Spitalul General CF Sibiu, Spitalul Clinic de Psihiatrie ” Dr Gh Preda” Sibiu, Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu și Spitalul Militar de Urgență „Dr. Alexandru Augustin” Sibiu. În urma lui, fiecare spital a primit un raport individualizat de studiu care include și recomandări.
Cercetarea s-a desfășurat în perioada 2020-2021, iar colectarea efectivă a datelor a avut loc în intervalul aprilie – iunie 2021. La studiu au participat 1.657 de persoane din următoarele categorii profesionale: medic specialist/ primar, medic rezident, asistent/ă medical/ă, infirmieră/ îngrijitoare/ brancardier, alte categorii de personal de specialitate, personal administrativ, personal tehnic, se arată în comunicatul transmis de Consiliul Județean Sibiu.
“Este pentru prima oară când un număr atât de mare de instituții își dau mâna pentru un demers pe această temă, iar lucrurile nu se opresc aici, ci vor continua cu o a doua etapă și anul viitor. Studiul este folositor și vă rog să vă aplecați asupra rezultatelor, mai ales că echipa de cercetare vine și cu soluții pentru ca starea de bine să predomine în rândul angajaților din unitățile spitalicești, fapt care se traduce și în servicii mulțumitoare pentru pacienții din județ”, a fost mesajul președintelui Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean.
Cercetările din ultimele decenii au arătat că epuizarea are o serie de consecințe negative pentru indivizi ,organizații și societate în general. Aceasta se manifestă printr-o pierdere severă de energie care are ca rezultat senzații atât fizice (oboseală, senzație de slăbiciune), cât și psihice (senzație de extenuare, stoarcere de energie). Simptomele specifice includ: lipsă de energie pentru a începe lucrul, sentimentul de epuizare completă după o zi întreagă de muncă, sentimentul de oboseală rapid instalată chiar și după efort minim la locul de muncă și incapacitatea de a se relaxa după muncă.
Medicii, cei mai afectați
Așa cum era de așteptat, dintre categoriile socioprofesionale cu cel mai înalt risc de burnout se evidențiază medicii (atât din secții COVID, cât și non-COVID), dar un rezultat mai puțin așteptat a fost înregistrarea unui nivel foarte înalt și în rândul personalului TESA, unde nu se lucrează în schimburi, prin urmare aceeași persoană a fost nevoită să lucreze peste program în situațiile de vârf și unde nivelul de salarizare este adesea cel mai scăzut, se mai arată în comunicatul Consiliului Județean .
Principala resursă menționată de participanții la studiu ca fiind de ajutor pentru a gestiona cu succes presiunile socio-profesionale este suportul social oferit de familie și prieteni, dar și o mai mare susținere din partea asociațiilor profesionale și bisericii, dar și a șefilor direcți.
Echipa de studiu a fost compusă din conf. univ. dr. Adrian Brate, Departamentul de Psihologie din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Centrul de Cercetare Psihologică, conf. univ. dr. Mihaela Bucuță, Departamentul de Psihologie din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Centrul de Cercetare Psihologică, șef lucrări dr. Ciprian Băcilă, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, director medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „dr. Gheorghe Preda” Sibiu, dr. Doina Giurgiu, medic primar Medicina Muncii, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu și dr. Valentin Pârvu, consultant statistică Becton Dickinson, Sparks, MD, USA.
