Deputatul Raluca Turcan a reamintit că printre prioritățile sale se numără sprijinirea copiilor. În acest sens, în perioada mandatului de ministru al Muncii, „am definit ca prioritate pentru viitorul României sprijinirea copiilor”.
„Demersul a început cu o analiză temeinică a categoriilor vulnerabile, pentru ca ulterior să creem instrumente de sprijin țintit. Prin fonduri europene, am creat posibilitatea dezvoltării unui mecanism de evidențiere a copiilor aflați în situație de risc de separare de familii și creare de centre de zi unde acești copii să primească educație, sprijin pentru dezvoltare și integrare în societate. În Parlament am votat proiectul Guvernului Ciucă prin care se înființează Observatorului Naţional al Copilului, se schimbă modul în care autoritățile locale vor fi mobilizate să sprijine copiii aflați în astfel de risc, creare de centre de zi pentru o intervenție prompta, proiect inclus la finanțare în timpul mandatului meu. Astfel, autoritățile locale vor avea la dispozție, prin Sistemul Naţional Informatic, un instrument nou prin care vor fi identificaţi şi înregistraţi toţi copiii aflaţi în situaţie de risc de separare de familie. Scopul nu este să instituționalizezi copii sau să „pansezi anumite răni”, ci să ai un instrument care să semnaleze anumite riscuri și statul să poată preveni și să sprijine familiile care provin din comunități vulnerabile sau care trec prin situații sociale, financiare sau medicale dificile. Aceste familii vor fi sprijinite să poată crește și școlariza copiii, să le asigure cele necesare traiului zilnic. Din păcate, practica separării copilului de familie în România este una răspândită mai ales în comunitățile locale sărace. Autoritățile locale nu aveau niciun instrument de a putea preveni acest fenomen și de a ajuta aceste familii, iar familiile aflate în sărăcie extremă erau nevoite să renunțe la copil, sperând că doar așa copilul va beneficia de condițiile ce îi lipsesc acasă”, a declarat președintele PNL Sibiu într-o conferință de presă, susținută vineri.
Potrivit acesteia, la nivelul comunităţilor locale, a creat cadrul legal pentru funcţionarea structurilor comunitare consultative: alcătuite din conducătorul serviciului public de asistenţă socială; un reprezentant al unei unităţi de învăţământ; un medic de familie; un poliţist local sau de proximitate; un preot sau un reprezentant al unui cult religios recunoscut; un consilier local; un reprezentant al unui ONG (acolo unde există).
„În același timp, prin acest mecanism se vor putea acorda ajutoare de urgenţă familiilor care au în îngrijire copii expuşi riscului de separare, ajutorarea copilului cu dizabilităţi expus riscului de separare de familie, servicii de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică pentru copii, organizarea de cursuri de dezvoltare a abilităţilor parentale pentru familiile care au în îngrijire copii expuşi riscului de separare de familie. Banii de la buget vor veni către comunitățile locale în funcţie de numărul copiilor înscrişi în Observator. În același timp, prin această lege, se pun bazele unei reţele naţionale de 150 de centre de zi, pentru care avem peste 50 de milioane de euro, fonduri asigurate prin PNRR”, a declarat Raluca Turcan.
Puține centre de zi în România
Președintele PNL Sibiu a susținut că, în România, centre de zi sunt puține, iar în zonele în care este cea mai mare nevoie de ele – lipsesc cu desăvârșire.
Astfel, potrivit sursei citate, există 724 de centre de zi, aflate în 344 de localități.
Dintre cele 992 de comune cu zone marginalizate, circa 8% (adică doar 80) dispun de un centru de zi.
Din totalul orașelor, doar 30% au resursele esențiale (centre de zi și specialiști) pentru prevenirea separării copilului de familie. Aproape jumătate dintre orașe (48%) dispun de specialiști, dar nu și de centre de zi. În 16% dintre orașe este disponibil un singur tip de specialist, spre exemplu un asistent social sau un asistent medical comunitar sau un consilier școlar, iar 6% dintre orașe fac parte din categoria zonelor albe de servicii, nu au nici specialiști și nici servicii.
·20% dintre comunele din țară se încadrează în categoria zonelor albe de servicii, nu au nici specialiști și nici servicii.
Zonele albe de servicii includ 570 de localități, dintre care 12 orașe și 558 comune.
„Cu cât o comună este situată mai departe de centrul administrativ al județului, cu atât mai mari sunt șansele ca acea comună să fie subdezvoltată. În acest moment avem 15.300 de copii beneficiari ai centrelor de zi. Începând cu 2024 va crește numărul de beneficiari, în medie cu 4.500, ai serviciilor oferite de centrele de zi și cheltuielile vor fi împărțite între bugetul de stat și bugetul local (50/50). Acest proiect vine să sprijine familia și să prevină separarea copiilor de părinți, inclusiv acolo unde părinții sunt plecați în străinătate”, a mai explicat Raluca Turcan.
