Nicolae Dabija spunea că „O bibliotecă este un paradis cu lumea pusă pe raft”, iar Michel Melot, curator francez de bibliotecă și istoric de artă, mărturisea că „Fiecare bibliotecar este, într-o oarecare măsură, un arhitect. Acesta îşi construieşte colecţia sub forma unui labirint în interiorul căruia cititorul trebuie să îşi croiască un drum, să se descopere pe sine însuşi şi să trăiască”. La Sibiu, sunt zeci de astfel de „arhitecți” ce conduc destinele lecturii celor interesați să le descopere. Ieri, 23 aprilie, a fost ziua lor. Din 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată „Ziua Bibliotecarului din România”, odată cu Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor De Autor. În cinstea lor, a căutătorilor de povești frumoase pentru a insufla dragostea pentru citit, Ana Coca, bibliotecar la BJ ASTRA cu vechime, ne-a povestit despre frumusețea acestei meserii.
„Eu consider că meseria de bibliotecară este una foarte importantă, ca și meseria de medic, de exemplu sau de astronaut, de jurist. În orice domeniu, trebuie să te perfecționezi pe parcurs, pentru că altfel nu reușești să faci față solicitărilor! Noi, în mod special, cei care lucrăm cu publicul, suntem și psihologi, autodidacți, pedagogi, suntem și babysitter, câteodată, suntem de toate. Și, cel mai important, suntem oamenii din spatele cărților. Mie îmi place să spun că bibliotecarul este un deschizător de drumuri, căci până la urmă noi asta suntem. Noi venim în ajutorul copiilor, suntem tot timpul într-o continuă perfecționare, pentru că altfel nu avem cum”, a declarat Ana Coca, într-un interviu acordat Sibiul Azi.
De la Cluj, la Sibiu. Dar „tot cu suflet de moț”
Ana Coca s-a născut în Viișoara, județul Cluj, dar a devenit sibiancă de mică. Familia s-a mutat când ea avea numai câțiva anișori în orașul de pe Cibin, dar mărturisește că inima i-a rămas acolo, „am rămas tot cu suflet de moț”.
„Toate vacanțele le-am petrecut în Munții Apuseni și trebuie să recunosc că și la ora actuală mă simt clujeancă. De cele mai multe ori, mă îndrept spre Cluj cu mare drag”, povestește Ana Coca.
A terminat în 1988 Liceul de Industria Textilelor și până în 1991 a lucrat în acest domeniu. Ulterior, a debutat în învățământ, fiind, pe rând, educator și învățător. După ce a absolvit facultatea, a lucrat ca profesor de istorie și reigie, iar de 19 ani este la Biblioteca ASTRA.
„Cred că a fost o dorință mai veche, de a fi înconjurată de cărți. Am crescut într-o familie în care cartea era primordială, mama mea lucrând ca învățător, în Munții Apuseni. În momentul în care a venit la Sibiu, primul lucru pe care l-a luat în bagaj au fost cărțile. În toată copilăria mea am citit. Mie mi-a plăcut să citesc, să fiu în mijlocul cărților, să am biblioteca mea. Dorința asta m-a determinat să optez spre un loc în care să fiu înconjurată de cărți”, spune Ana Coca.
Dând timpul înapoi, își amintește că prima carte citită a fost „Singur pe lume”, care a rămas și astăzi cartea sa de suflet.
„În momentul în care am călcat pragul Bibliotecii, am pornit spre copii. Faptul că mi-a plăcut să lucrez cu copiii, cu oamenii în general, să relaționez cu ei… Faptul că era liber postul de la compartimentul copii, am vrut să văd ce se întâmplă dacă lucrez aici. Și așa am rămas în compartimentul acesta, pentru copii. În 7 mai voi împlini 19 ani de când lucrez aici!”, spune Ana Coca.
„Tot felul de situații critice”
Lucrând de atâția ani în Compartimentul pentru Copii al BJ ASTRA, a observat că tinerii cititori sunt tare curioși să descopere diferite povești.
„Am avut de-a face de-a lungul timpului cu tot felul de situații destul de critice. Nu mi-am putut imagina că poveștile lor de viață de multe ori depășesc poveștile adulților. Am devenit o mamă a tuturor copiilor, îmi place că după ani de zile copiii care acum sunt adulți vin, mă salută și mă întreabă de sănătate. Acesta, pentru mine, consider că este cel mai mare câștig”, spune Ana Coca.
Ce înseamnă, astăzi, pentru Ana Coca această meserie?
„Cum se spune: meseria este brățară de aur. Îmbrățișând o meserie, dacă nu o faci cu drag, mai bine nu o mai faci. Pentru mine, meseria de bibliotecar a însemnat o deschidere spre o altă lume. O lume în care, lucrând cu copiii, lucrând cu cartea realizezi, cât ești de important acolo unde ești. Ești important prin modul în care privești lucrurile, prin felul în care comunici cu oamenii, este foarte important să știi să acorzi importanță fiecărui om în parte. Că e un copilaș, că e un adolescent sau un adult, este foarte important să știi cum să comunici cu ei. Și atunci i-ai câștigat”, spune Ana Coca.
În ultima vreme, Ana Coca s-a concentrat pe lecturi ale cărților istorice, ea fiind la bază profesor de istorie. „Iubesc istoria și nu pot să trec de partea aceasta. Mă axez foarte mult și pe beletristică, cărți de dezvoltare personală. Îmi place foarte mult să citesc cărțile pe care le primim în compartimentul nostru ca să știu ce să le ofer copiilor. În momentul în care un copil intră pe ușă, îmi dau seama după fizionomia lui ce carte i s-ar potrivi. Asta am reușit în timp. Întotdeauna, părintele este foarte încântat de modul în care l-am îndrumat pe copil și știu exact lectura care i se potrivește”, mai spune bibliotecara noastră.
Doi ani. Cel mai mic cititor cu acte în regulă
Cel mai mic cititor al Bibliotecii ASTRA este un băiețel de doi ani, ce și-a făcut anul acesta abonament.
„Copiii sunt foarte încântați în momentul în care au acel permis de acces”, mărturisește Ana Coca.
Întrebată ce carte este cea mai căutată din acest Compartiment, aceasta răspunde că Harry Potter continuă să atragă privirile tinerilor, la fel ca Jules Verne.
În ciuda tehnologiei ce e în continuă dezvoltare, cărțile din bibliotecile tradiționale rezistă: „Din păcate, tehnologia a avansat extem de mult și le este mult mai simplu copiilor să citească de pe calculator. Dar avem și cititori care preferă să citească cartea tradițională. Eu personal n-aș putea să percep un timp în care biblioteca să fie ca un muzeu!”.
Ce face un bibliotecar când nu este la… Bibliotecă
Când nu este la Biblioteca ASTRA, Ana Coca este, cumva, tot printre cărți.
„În fiecare zi îmi aloc o oră pentru mine. Asta înseamnă că citesc și reușesc să mă desprind de viața cotidiană. Am un loc al meu în care îmi servesc cafeaua și citesc. Toți ai casei știu că în fiecare zi am o oră, fie dimineața, fie seara, în funcție de programul pe care îl am la serviciu. De asemena, îmi place să mă plimb în natură, prin pădure, zona Sibiului fiind zonă de munte, îmi plac florile, natura, tot cea ce reprezintă frumusețea. Iubesc și marea, dar nu la fel de mult ca muntele și pe cât posibil mergem în călătorii. Dar o dată pe an, o săptămână, mergem la mare. Îmi place extraordinar de mult dimineața, la ora 5, să văd răsăritul soarelui la mare”, conchide Ana Coca.
