Săptămâna aceasta, o delegație organizată de Comisia pentru Petiții a Parlamentului European s-a aflat în pădurile din România. Printre membrii ei s-a aflat și europarlamentarul Nicu Ștefănuță (the Greens/EFA), alături de alți șapte eurodeputați. Ștefănuță a vizitat, astfel, pădurile din Făgăraș, Covasna și Suceva și, ulterior, a postat un filmuleț pe pagina oficială de Facebook, prin care arată impactul defrișărilor ilegale din România.
„În Făgăraș, zgomotul păsărilor a fost înlocuit de zgomotul drujbelor. Uitați ce am găsit în pădurile României și cum acționează mafia lemnului”, este mesajul ce însoțește filmulețul postat pe pagina sa.
„Deci aici a fost tăiat la ras fără să existe niciun fel de studiu de impact, de mediu. Ras, pur și simplu. Terenul ăsta, în loc să devină un aur pentru noi, o valoare inestimabilă, devine un pericol pentru noi. Se taie ca în codru. Unu din două lemne care ies din România nu apar în acte. A zis asta Institutul de Cercetare din Silicultură. Cu ministrul m-am văzut ieri la București. La București e frumos, aveau ecrane, aveau SUMAL, chestii, 16 terabytes de date, aici asta-i realtatea. Și oamenii ăștia trebuie să înțeleagă că între realitate și biroul din București e o mare diferență!”, spune Nicu Ștefănuță.
Filmulețul surprinde defrișările ilegale din Făgăraș.
Membrii Comisiei au încercat să dialogheze cu un inginer din cadrul Ocolului Silvic.
„Ce s-a întâmplat aici?”, au întrebat aceștia. „Aveți acordul cuiva să veniți aici?” Păi trebuie acordul Ocolului Silvic”, a spus inginerul.
„Bună ziua, fiți amabil. Eu sunt Nicu Ștefănuță, sunt europarlamentar și avem o vizită a Comisiei de Mediu într-un sit care este în Natura 2000. Doamna Anna Deparnay este și ea din Comisia de Mediu a Parlamentului European și, ca, atare fiind și o zonă… Suntem preocupați de zonele protejate conform regulilor europene, putem vedea pe teren cum arată și cum sunt ele protejate”, a răspuns Nicu Ștefănuță.
Acesta a mai transmis că Partidul Popular European și Social Democrații Europeni au încercat să mușamalizeze aceste fapte. „Au blocat vizita Comiei de Mediu. Comisia de Mediu trebuia să fie aici astăzi și au blocat vizita, retrăgându-și membrii. Acest lucru nu este ok, pentru că așa mușamalizează pentru colegii lor din România, pentru partidele lor surori din România, PNL și PSD În al doilea rând, despre ce ați spus legat de Comisie, cred că trebuie să aducem subiectul atunci când Sinkevicius sau alții vin aici, ei fac multe împotriva defrișărilor ilegale”, a spus Ștefănuță.
Ce condiții de muncă sunt în teren
În filmuleț se arată și condițiile de muncă din teren.
„Ce ați văzut aici sunt condiții de muncă execrabile. De fapt, ați văzut cum doi muncitori cu un tractor și cu niște cabluri de fier au adus de sus de acolo niște bușteni. Ambii muncitori aveau cizme de cauciuc, acesta-i singurul echipament de protecție. Buștenii aceia de sute de kilograme puteau să cadă pe ei, puteau să le taie un picior, și dacă vă întrebați câteodată de ce lemnul românesc e atât de ieftin și de ce atâta ajunge în străinătate, poate răspunsul este și la ce ați văzut aici Pentru că nu se respectă nimic. Nu se respectă condiții de mediu, nu se respectă cindiții de protecție pentru muncitori, condiții de protecție socială. Omul ăla putea să își rupă piciorul, ne-am îngrijorat toți pentru el. Dar când mai stați așa în casele voastre prin București, prin Sibiu, confortabil, vă uitați la televizor, mai gândiți-vă un pic de unde vine lemnul vostru și cu ce costuri”, mai spune Ștefănuță.
Conform estimărilor oficiale, în fiecare an se taie 19 milioane de metri cubi de lemn din pădure. Dar, după cercetările Institutului Național de Cercetare în Silvicultură din 2018, se pare că de fapt se taie 38 de milioane de metri cubi de lemn anual din pădurile din România.
Misiunea Comisiei pentru Petiții a Parlamentului European își propune: să înțeleagă motivele persistenței fenomenului defrișărilor ilegale și să discute despre proveniența lemnului tăiat și folosit, si cum se depisteaza eventualele tăieri ilegale; să analizeze situația legislației privind protejarea pădurilor, precum și măsurile luate de autorități pentru a rezolva problemele legate de procedurile de infringement deschise de Comisia Europeană; să analizeze coexistența dintre oameni și ursul brun. România găzduiește cea mai mare populație de urși brun din Europa, iar acesta a devenit un subiect dezbătut intens atât în Parlamentul European, cât și în țară.
Delegația Parlamentului European este formată din europarlamentarii Nicu Ștefănuță, Vlad Gheorghe, Cristian Terheș, Lorant Vincze, Yana Toom, Alexander Bernhuber, Maite Pagazaurtundua și Andrey Slabakov.
Nicu Ștefănuță este primul eurodeputat român afiliat grupului politic al Verzilor din Parlamentul European (Greens / EFA) și este în prezent membru al comisiei de Bugete și al Subcomisiei de Sănătate Publică. Totodată, europarlamentarul sibian activează drept membru supleant în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță alimentară (ENVI), în Comisia pentru Transporturi și Turism (TRAN) și face parte din delegația Parlamentului pentru Relațiile UE cu Moldova precum și din Delegația Parlamentului pentru relația cu NATO. În aprilie 2023, Nicu Ștefănuță a inaugurat primul spațiu din Sibiu dedicat lui Emil Cioran care activează drept birou europarlamentar pentru tinerii din oraș.
