Astăzi a fost cea mai lungă zi și tot de astăzi a început vara astronomică. 21 iunie este ziua Solstițiului de vară când ziua are 15 ore şi 32 de minute, iar noaptea, 8 ore şi 28 de minute.
21 iunie este o zi cu dublă semnificaței: este Solstițiul de vară și totodată este ziua astrului care ne susține viața, Soarele. Potrivit Planeta Pământ și curiozitățile ei, ”În această zi, în emisfera nordică, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, adică se ridică deasupra orizontului la cea mai mare înălţime faţă de Ecuator. Momentul marchează începutul verii astronomice, când intervalul diurn are durata maximă. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers”.
Ce știm despre Soare
Potrivit aceleași surse, ”Pluteşte pe un braţ spiralat al Căii Lactee, printre alte miliarde de stele, la 149,6 milioane de km de Terra, şi fără energia lui viaţa nu ar fi posibilă pe Pământ. Este o sferă gigantică de plasmă, cu diametrul de 1,4 milioane de kilometri, de 109 ori mai mare decât al Terrei, şi are o masă de 2 miliarde de tone. Temperatura la suprafaţa Soarelui este de aproximativ 5500 grade Celsius, iar în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius. Soarele are vârsta de aproximativ 4,6 miliarde de ani şi se află doar la jumătatea ciclului principal de evoluţie. Într-o singură oră Soarele dă Pământului aceeaşi cantitate de energie cât consumă întreaga planetă într-un an. Furnizează neîntrerupt lumina, care ajunge la noi în doar 8 minute şi 19 secunde, cu viteza de 300 de mii de km pe secundă”.
Cum sărbătoresc oamenii, în lume, Solstițiul de vară
Solstițiul de vară este sărbătorit în lume din vremuri foarte vechi. Legat de acest fenomen, sunt multe superstiții. ”În estul Europei, sărbătorile au şi conotaţii romantice, de exemplu slavii o numesc Kupala, iar în tările din nordul continentului o numesc Litha sau Midsummer, Ziua miezului de vară, şi o celebrează prin ospeţe în păduri, jocuri şi mari focuri de tabără. Deşi sărbătoare păgână, creştinii au asociat sărbătoarea cu naşterea lui Ioan Botezătorul, sărbătorit în 24 iunie de ortodocşi, catolici şi protestanţi. În România, la 24 iunie, la 3 zile după solstiţiu, în calendarul popular este sărbătoarea Sânzienelor, sau Drăgaica, singura sărbătoare păgână admisă şi în calendarul creştin-ortodox. Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ, cântă şi dansează, împart rod holdelor, vindecă pe cei bolnav şi apară semănăturile de grindină. Sărbătoarea e celebrată din vechime şi marcheză şi începutul verii, fiind numită şi Cap de vară. În folclorul bulgar se spune că în această dimineaţă, când soarele răsare, el face cu ochiul oamenilor, le zâmbeşte şi dansează pe cer. Se spune că oricine vede răsăritul în această zi va fi sănătos tot anul. În Polonia şi Ucraina este un vechi obicei ca fetele nemăritate să arunce în râu coroniţe de flori, iar flăcăii să încerce să le culeagă, iar împletitura de flori îi va lega şi vor deveni un cuplu. În Croația, pe 23 iunie, este sărbătoarea numită Ivanje. Conform tradiţiei, pe malurile apelor se fac focuri de tabară, iar tinerii se întrec în a sări peste ele. Inițial, aceste focuri se făceau pentru a alunga spiritele și duhurile rele. În Anglia, cei care vor să vadă răsăritul soarelui vin în ziua solstiţiului vară la Stonehenge. În Suedia se fac serbări câmpeneşti, în Austria solstiţiul de vară e celebrat cu spectaculoase procesiuni de vase pe Dunăre, în Danemarca este sărbătorit, încă din vremea vikingilor, cu focuri de tabără şi petreceri în aer liber, la fel în Franţa sau Ungaria”, potrivit Planeta Pământ și curiozitățile ei.
