Italienii au venit în Sibiu să studieze bucătăriile tradiționale. Ei și-au dat întâlnire cu cei din România și, sub îndrumarea atentă a profesorilor, au început să analizeze cinci gospodării din Muzeul din Dumbrava Sibiului. Totul a fost posibil datorită inițiativei Ancuței Ilie, muzeograf și coordonator al Workshop-ului internațional de arhitectură și design. Ancuța Ilie a inițiat acest proiect acum trei ani, iar în 2024 el se desfășoară sub tema „Bucătăria: spații și tradiții”. Aproximativ 30 de studenți din România și Italia studiază în această săptămână, în Sala „Auditorium”, bucătăriile din gospodăriile tradiționale din Stănești, Horezu, Găleșoaia, Săpânța și Mahmudia.
Premisa de la care a pornit Ancuța Ilie acest proiect în 2024 este următoarea: cum ne putem inspira din instrumentarul și mobilierul din bucătăria tradițională? Ce mai este de folos și ce trebuie adaptat? Există obiecte ținute doar pentru memoria familiei? Cum modernizăm o bucătărie tradițională? Cum o integrăm principiilor actuale și aparaturii electro-casnice (mașină de spălat vase, hotă)? Cum o adaptăm confortului modern, fără a altera calitățile inițiale? Ce tipuri de bucătărie pot fi recomandate utilizatorului actual? Ei bine, studenții români și italieni participanți la acest workshop descoperă, între 9 – 13 septembrie, sub îndrumarea profesorilor, patrimoniul civilizației populare păstrat în Muzeul ASTRA, analizând câteva „bucătării” (din gospodăriile din Stănești, Horezu, Găleșoaia, Săpânța, Mahmudia), ca spațiu, obiecte și mobilier component, făcând apoi propuneri de modernizare, pe baza principiilor de organizare descoperite.
„Pentru al treilea an, în septembrie, avem o săptămână în care am invitat profesori și studenți din România și Italia, care vin să observe patrimoniul bogat pe care îl avem în Muzeu și civilizația tradițională, cu tot ceea ce are ea să ne ofere. Aceștia încearcă să o aducă înspre lumea contemporană. Așadar, încercăm să aducem principii și bune practici din trecut și să le adaptăm vieții moderne. Concret, avem cinci studii de caz, cinci gospodării din Muzeu, cu bucătării diverse, în diferite stadii de evoluție, pe care studenții le analizează, fac desene tehnice detaliate, după care vin cu propuneri de reinterpretare: cum pot să folosească altfel spațiul, ce au învățat din lucrurile pe care le-au văzut și cum pot să le adapteze unui confort modern, ce pot să schimbe, ce vor să păstreze, poate să folosească în alt context ideile. În final, sâmbătă, vor prezenta proiectele de arhitectură și design la care au lucrat”, a explicat, pentru Sibiul Azi, Ancuța Ilie.
Potrivit acesteia, ce se studiază în cadrul workshop-ului vor servi și drept inspirație Muzeului ASTRA.
„Încercăm în viitor să aplicăm cât mai mult din ceea ce rezultă din aceste workshop-uri, pentru că sunt foarte utile ideile tinerilor, ingenioase de multe ori”, a adăugat Ancuța Ilie.
Cine este în spatele Workshop-ului
Ancuța Ilie este absolventă a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, unde i-a fost studentă prof. arh. Agostino Bossi, de la Università degli Studi di Napoli Federico, ce este acum coordonator științific al Workshop-ului de la Sibiu.
„Workshop-ul a început acum trei ani. Eu am urmat studiile Universității „Ion Mincu” din București, cele de design interior, unde am participat la mai multe workshop-uri ale domnului profesor Bossi, din care am învățat foarte multe lucruri. Așa că, atunci când m-am angajat la Muzeu, am zis că este locul perfect pentru un nou workshop, din care să beneficieze atât Muzeul, cât și tinerii specialiști în domeniul arhitecturii. Astfel, managementul Muzeului a fost încântat de idee și a susținut această inițiativă. Sperăm să mergem mai departe!”, a spus Ancuța Ilie, adăugând că este emoționată de faptul că lucrează alături de profesorul său.
Mentorul ei, prof. Bossi, a subliniat, într-un interviu acordat Sibiul Azi, cât de bine primit a fost la Sibiu, citindu-i-se, totodată, și mândria față de fosta sa studentă.
„Înainte de a vorbi de câte ori am venit la Sibiu, trebuie să spunem de ce am venit la Sibiu. Am venit aici pentru că am fost invitat și însoțit cu afecțiune de una dintre studentele mele, care a lucrat cu mine la teza ei de licență și la diverse workshop-uri, pe care le-am organizat la Universitatea Ion Mincu din București. Înainte de a spune ce este un loc, sau de a înțelege unde ne aflăm într-un loc, este necesar ca cineva să ne însoțească acolo și să ne ajute să îl înțelegem și să îl cunoaștem. Cred că nu se poate cunoaște și înțelege niciun loc dacă nu intri mai întâi în contact cu locuitorii săi, cu casele sale, cu locurile unde se desfășoară viața cotidiană, viața normală. Altfel, locul călătoriei nu va fi un loc, va fi doar un fel de transport de pachete, fără a înțelege nimic. Un loc se înțelege doar dacă ești însoțit și ajutat să înțelegi unde te afli de cineva care își trăiește viața cotidiană acolo. Această posibilitate a fost oferită și pe deplin împlinită de prietenia și afecțiunea pe care Ancuța Ilie și familia ei le-au manifestat față de mine. Atunci, locul s-a arătat în toată frumusețea sa. Premisa cunoașterii unui loc era favorabilă. Apoi, totul este ușor. Este ușor pentru că înțelegi, pricepi și intri în armonie cu locul însuși și cu oamenii care trăiesc acolo. (…) Sunt o persoană norocoasă, pentru că am călătorit în toată lumea, la toate latitudinile, în contact cu oameni și culturi diferite, o mare șansă… De fiecare dată când ajung într-un loc și intru în armonie cu acesta mă întreb: „Dar nu ți-ar plăcea să locuiești aici?”. Este o întrebare pe care mi-o pun mereu. Acest lucru alimentează o serie de reflecții care, în cele din urmă, se rezolvă într-un singur sentiment, numit nostalgie. Dorința de a te întoarce în acel loc. Dacă nu reușești să locuiești acolo, cu siguranță vei reuși să te întorci și să participi, chiar și pentru o perioadă limitată, la prezența poetică prin care locul se manifestă în viața ta. Sibiul este o prezență poetică în viața mea. De fiecare dată, Sibiul se reprezintă și se prezintă și mă primește cu prietenie, cu frumusețea sa, dar și cu un guturai…”, a spus prof. Bossi.
Acesta a apreciat, de asemenea, frumusețea pădurii, a gospodăriilor din Muzeul ASTRA, dar mai ales grija cu care natura este conservată și protejată, grija pentru peisaj, grija pentru integrarea caselor tradiționale în punctele care evocă cel mai bine originea lor.
„Acolo jos sunt, de exemplu, casele locuitorilor din Deltă, mai departe găsim o moară care are nevoie de apă și care are un pârâu care o însoțește, și mai departe găsim mici munți care evocă prezența populațiilor ce trăiesc la altitudine etc. Totul este realizat printr-o activitate cu adevărat magistrală de integrare și de oferire spre publicul care vizitează muzeul, nu atât contemplare, cât pentru interactivitate. Oamenii pot intra în spații, pot atinge, pot privi, în unele cazuri pot lua un obiect în mâini și îl pot examina. Acestea sunt posibilități care nu există în muzeele obișnuite, iar acesta este un aspect foarte original și foarte pozitiv al acestui muzeu. Nu este un loc de contemplare, ci un loc de interactivitate”, a povestit prof. Bossi.
„Acest Muzeu are un patrimoniu incredibil”
Alături de prof. Bossi, la Workshop-ul de la Sibiu se află renumiți profesori de la universități din România și Italia: Mariateresa Giammetti, Università degli Studi di Napoli Federico II; Pierluigi Salvadeo, Politecnico di Milano; Jacopo Leveratto, Politecnico di Milano; Davide Colaci, Politecnico di Milano; Francoise Pamfil, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București; Delia Prisecaru, Universitatea Politehnică din București.
„Eu am venit prima dată acum doi ani. Echipa este aceeași, în mare parte, dar ne focusăm de fiecare dată pe alte obiecte, pe alte teme. Încercăm să actualizăm funcționalitățile de altădată la viața cotidiană. (…) Acest Muzeu are un patrimoniu indredibil, este unul dintre cele mai interesante locuri din Europa. Pentru noi este un studiu de caz, pentru că studiem diferite zone, putem compara și înțelege ce înseamnă mediul rural, autentic”, a spus prof. Jacopo Leveratto.
Cum se simt studenții
Tinerii care participă în această săptămână la acest workshop sunt mândri că au spus „Da” acestei oportunități, în cadrul căreia pot lucra alături de specialiști.
De exemplu, Ana-Maria Nonea este studentă în Anul III la Arhitectură, în Iași. Este pentru prima dată când participă la acest proiect și ne mărturisește că reprezintă o experiență pe care și-ar dori să o repete.
„Nu am mai participat. Am auzit de acest workshop prin intermediul facultății. Este o experiență pe care chiar aș vrea să o repet. La asta mă gândeam și dimineață, când vorbeam cu colegii mei, că mi-aș dori să repet această experiență și anul următor… A fost foarte interesant să încercăm să trecem de bariera de comunicare, de diferențele de limbaj și în același timp să îi aud în italiană pe ceilalți participanți și să și înțeleg câteva cuvinte. Experiența e foarte frumoasă, mai ales diferența de cultură, în domeniul de arhitectură”, a spus Ana-Maria Nonea.
Întrebată despre cum vede patrimoniul Muzeului ASTRA, ne-a destăinuit: „E un patrimoniu foarte bine întreținut. Am vizitat mai multe gospodării, sunt întreținute frumos. Eu am mai vizitat o dată Muzeul, partea cu morile de vânt. E un loc care atrage oameni”.
Workshop-ul internațional de arhitectură și design a avut prima ediție în anul 2022. Atunci, a fost studiată arhitectura vernaculară.
„Am studiat două gospodării din zona pastorală montană, cea din Poiana Sibiului și cea din Măgura, pentru care studenții au propus reinterpretări moderne și adaptarea lor la confortul modern. În cel de-al doilea an, am mers pe partea de obiecte pastorale. Studenții au studiat și au propus reinterpretări: au venit cu schimbare de formă pentru o anumită funcțiune sau au păstrat forma obiectelor și au schimbat funcțiunea, ori au schimbat materialele folosite, astfel încât să fie atractive pentru utilizatorii din ziua de azi”, a explicat inițiatoarea proiectului, Ancuța Ilie.
