Din motive politice, acum aproape șapte decenii, a trebuit să plece, alături de părinți și bunici de acasă, lăsându-și în urmă locuința și terenurile, orice amintire și agoniseală. Avea în jur de șase ani când casă i-a devenit un grajd abandonat din Racovița, județul Vâlcea. În ciuda greutăților, mărturisește că nu a simțit niciodată cât de dificil se câștigă pâinea pe masă, pentru că părinții întotdeauna au făcut ca celor mici să nu le lipsească nimic. Nina Mălaiu este, în prezent, președinta Asociației Foștilor Deținuți Politici Sibiu, care, ieri, a organizat o slujbă la Monumentul Dabija din Cimitirul Municipal, în cinstea zilei de 9 martie, declarată Ziua Deținuților Politici Anticomuniști, din perioada 1944 – 1989.
Pe lângă foștii deținuți politici, s-au reunit și persoanele beneficiare ale Legii 189, dintre care cele persecutate din motive politice și etnice.
Nina Mălaiu s-a născut în Boișoara, județul Vâlcea, în anul 1949.
„Timp de șase ani am fost strămutați cu părinții, cu bunicii. Ne-au scos afară din casă. Era vremea colectivizării. Ne-au făcut chiaburi… Noi nu aveam atâta pământ să fim numiți chiaburi. Ne-au confiscat toate averile și ne-au scos afară pur și simplu”, spune Nina Mălaiu.
Erau patru frați, plus unul în burtica mamei. Alături de bunici, au lăsat în urmă totul și au plecat cu o căruță, unde au văzut cu ochii. S-au oprit la Racovița, în același județ.
„Am stat șase ani de zile într-un grajd abandonat. Erau terenuri imense acolo… Deși am trăit în acel grajd, nu am simțit cât de drastică era viața atunci. Părinții și bunicii au făcut în așa fel încât să nu ne lipsească nimic”, povestește Nina Mălaiu.
După Revoluție, a mers cu tatăl său în orașul natal. „La intrarea în comună, niște cetățeni i-au zis: „Ce faci, Piloiule? – așa îl chema, Piloiu Mihai – Ai venit să ne iei pământurile înapoi?”. Și nu ne-au lăsat să intrăm în sat”, spune Nina Mălaiu.
Și-au câștigat traiul cu greu, tatăl mergând mult prin munți cu oile. S-au oprit cu toții la Tălmaciu, unde s-au și stabilit. „Am stat în subsolul unei case de sași până am avut bani să cumpărăm casa. Din oi a adunat tata toți banii”, spune aceasta.
Ulterior, familia și-a recuperat casa și terenurile din Boișoara, dar deja erau stabiliți în Ardeal când s-a întâmplat asta. Astfel, au decis să le cedeze Primăriei.
„Este o zonă extraordinar de frumoasă. Noi așa mergem acolo, cu gândul că e minunată zona aceea… Țara Loviștei… Unse se vorbește, după cum spunea Alexandru Graur, cea mai pură limbă română”, conchide melancolică Nina Mălaiu.
